#Exclusiv! Cristina Bălan: “Nu-mi doresc să cânt în subteran, să fiu “prețioasă” și necomercială”
Publicat:02/06/2016
Autor:

Cristina-Balan innn

Music Channel: La ce visai cand erai mica, pe la 7-10 ani? si nu ma refer numai la ce voiai sa devii la maturitate, ci la tot. Cum vedea Cristina viata atunci? Ce culori avea?

Cristina Balan: Copilul Cristina visa la o viata ca-n filme, motiv pentru care mereu aveam un rol de jucat 🙂  Visam scena, asta era clar inca de la 4 ani (din spusele mamei). Scriam jurnale intregi, aveam o lume extrem de bogata, citeam enorm de multe carti si le traiam povestile. Copilaria mea a avut toata paleta de culori, de la cele mai inchise la cele mai vesele.

 

M.C.:  Vreau sa stiu care a fost momentul in care muzica te-a luat de mana si a zis “Cristino, o sa ne cam petrecem toata viata impreuna.”? Care a fost prima ta caseta? Cand l-ai descoperit pe Freddie? 

C.B.: Primul contact pe care l-am avut cu muzica a avut loc in primii ani ai copilariei, cand ai mei mi-au cumparat un pian de jucarie si eu cantam pe el toate cantecele pe care le auzeam la radio. Cred ca atunci m-a luat de mana muzica si nu mi-a mai dat drumul. Pe Freddie aveam sa-l descopar pe la opt ani, datorita postului radioului pe care-l ascultau parintii mei. Piesa era Radio GaGa. M-am indragostit pe loc, definitiv. Iar prima caseta a fost albumul Barcelona, comoara pe care au dat-o lumii Freddie Mercury si Montserrat Caballe.

 

 

M.C.:  Una dintre intrebarile mele nelipsite din interviurile cu artistii e: “A existat vreun moment in care ai zis ca renunti la cariera muzicala?”, acum insa, vorbind cu tine, stiu ca ai renuntat (cumva) dupa perioada Impact. Emotional, cum a fost sa te rupi de partea asta, de industrie, concerte?

C.B: Pentru mine a fost o necesitate sa ma mai rup nitel de tot tavalugul acela. Mai cu seama ca nu ma regaseam deloc in muzica de club si voiam sa ma exprim in alta zona muzicala, cea prezenta.  Insa momente in care imi vine sa renunt sunt multe, in continuare. Ma lupt intre necesitatea artistica si factorul comercial obligatoriu, necesar pentru a si ajunge la public. Nu-mi doresc sa cant in subteran, sa fiu “pretioasa” si necomerciala. Dar nici sa scriu cantece doar “pe trend”.

Emotional, a fost tare apasator sa nu mai fac, o perioada, lucrul pe care-l iubesc. Mai mult, sa-mi pierd bucuria de a-l face. Fiindca asta mi s-a intamplat, imi pierdusem placerea si bucuria de a canta, de a compune, de a scrie versuri. M-am simtit vaduvita de o mare parte din mine. Ca o casa cu obiectele vraiste, unde nu te mai simti acasa si nu prea mai recunosti locul.

 

 M.C.: Cum vezi diferenta dintre industria muzicala de la noi in perioada 2000, atunci cand erau putini artisti, putine radiouri, un post tv muzical important, “bataia” nu era asa mare, fata de 2016 cand e mult mai greu sa razbati, insa exista internetul, iar el te aduce mai aproape si mult mai repede de public? Cum e mai bine din puctul tau de vedere?

C.B: In anii 2000 nu aveam industrie muzicala. Notiunile de baza nu prea existau: management, pr, publishing etc. Desigur ca atunci radiourile dictau tonul si depindeam in totalitate de difuzarile lor. Acum avem de toate, insa abia incepem sa intelegem niste notiuni. Stii cum e asta? Exact ca Romania ante si post revolutie. In comunism nu aveai multe optiuni, dar lucrurile erau mai clare, mai stabile. Democratia a adus multe optiuni, dar stim ce sa facem cu ele?

Acum nici nu stiu ce sa zic despre era internetului. Pare mai facil, dar avem vizualizari contrafacute, like-uri cumparate si alte procedee care nu reflecta neaparat talentul unui artist, ci mai degraba capacitatea tehnologica a echipei din spatele lui.

Este extrem de mult marketing, traim epoca editarilor de tot felul. Editam vocea, chipul, continutul, tot.

Nu vreau sa sune ca ma plang, inteleg perfect tendinta de a cadea sub fascinatia a tot soiul de gimick-uri moderne. Insa esenta noastra umana nu poate fi egalata de tehnologie. Esenta ramane in noi, nu poate fi contrafacuta de niciun alt mecanism.

Concluzia? Nu stiu cu adevarat ce sa spun, cum sa masor lucrurile, fiindca perceptiile mele sunt subiective, filtrate prin educatia mea si prin felul meu de a fi. Eu prefer mai mereu echilibrul, calea de mijloc, dansatul pe sarma. E mai dificil, fiindca trebuie sa pastrezi mereu vigilenta.

Dificile intrebari mai pui si tu…

 

M.C.: In tine se vede clar ca sunt doua persoane total diferite, una foarte sensibila si una foarte puternica. Cum le faci sa se inteleaga in momentele dificile? Cum ai “colaborat” cu ele atunci cand te-ai decis sa intri in show-ul Vocea Romaniei?

Haha, asa e. Se vede? E un razboi permanent pe sub carcasa mea.

E ca soarele cu luna, o poveste din asta, complicata. Sau good cop-bad cop.

Cred ca latura mea puternica iese la iveala atunci cand sunt pusa in fata unui fapt implinit. Altfel, sunt extrem de timida si de emotiva.

Cu Vocea Romaniei a fost o mare curiozitate; imi placea show-ul inca de cand aparuse si mereu ma intrebam cum ar fi daca as aparea eu pe scena aia, oare ar apasa cineva pe buton?

Fostul meu coleg, Rares, se amuza spunandu-mi “Cristina, tu dupa atatia ani de cantat inca ai nevoie de confirmarea vocii tale?”

Si raspunsul este da. Sunt intr-o permanenta cautare a vocii mele, mai precis a evolutiei vocale. Scopul suprem este sa ma conving pe mine, sa fiu eu multumita. Ceea e ce e foarte greu. 🙂

M.C. Spune-mi care a fost cel mai emotionant moment de la Voce, dar si cel mai dur?

C.B.: Cel mai emotionant moment a fost cel cand am cantat This is my life, pentru ca aveam de transmis ceva foarte personal. Nu mai era vorba doar de voce, ci de capacitatea de a transmite mesajul cantecului. Cum spusese si Tudor, sa cant si printre note, printre respiratii. Mult m-a inspirat atunci acest lucru.

Imi tremurau genunchii pe sub rochia aia rosie, dar aveam o disperare in mine, voiam sa ma descatusez.

Si am facut-o.

M.C.: Daca te intreb acum care crezi ca va fi cel mai important, bun si puternic sfat pe care il vei da copiilor tai, atunci cand vor creste, ce-ti vine prima data in minte?

C.B.: Le-as spune sa creada in puterea lor creatoare.

 

M.C.: Ai avut vreun moment in care “jobul” de mama te-a speriat?

C.B: Am avut si mai am multe momente in care ma intreb daca fac tot ce trebuie pentru copiii mei, daca ce fac e bine, daca sunt o mama buna s.a.m.d.

Este cel mai greu job din lume, sa formezi caractere si oameni in devenire. Ma sperie si faptul ca nu pot controla chiar totul, ca unele lucruri depind de hazard, in ceea ce priveste sanatatea sau siguranta lor.

Dar asta este fisa postului si trebuie sa ma descurc cum stiu mai bine.

 

M.C: Piesa “Unbreakable” e menita sa-ti dea putere sa te faca sa mergi inainte, dar la baza are experiente triste prin care trecem toti. Crezi ca arta, sub orice forma, se poate naste doar din lucruri care ne apasa sau poti compune/scrie plecand de la o stare de fericire?

C.B: Cred ca arta inseamna viata, cu tot ce presupune ea. De cele mai multe ori suntem creativi si responsive, ca nu-mi vine alt cuvant acum, cand suferim. Atunci avem revolta in noi, avem trairi care trebuie sa iasa la suprafata. Cand suntem linistiti, fericiti si relaxati, nu simtim atat de acut nevoia de a striga, de a spune lucruri. Nu exista impulsul acela de lupta. Dar asta nu inseamna ca nu suntem inspirati. Doar ca mai degraba scormonim in adancurile noastre atunci cand suntem in momente dificile. Cand suntem fericiti, bem un cocktail virgin (sau nu) si topaim pe acoperis 🙂

M.C. Fiind o piesa foarte buna, te-ai asteptat ca toate radiourile sa o bage imediat in playlist sau ai luat in calcul si varianta in care acestea nu o vor accepta din diverse motive?

C.B: Aceasta piesa este un mesaj asumat. Am dorit sa ofer ceva high class. Stiu ca este o piesa foarte buna, cap-coada, din toate punctele de vedere. Sa fii Gica Contra si sa ai ceva de carcotit la adresa ei (exista, desigur, si asa ceva). Si, admit, ma asteptam sau mai degraba speram ca radiourile sa recunoasca o productie de calitate, sa aprecieze ca in Romania se tinde catre productiile occidentale si sa difuzeze, printre picaturi, si muzica buna, calitativ vorbind. Sigur ca nu sunt eu in masura sa decid ce e muzica buna si ce nu, dar pot vorbi de calitate, de productie, de vocal etc.

As fi chiar naiva sa nu iau in calcul orice poate interveni in calea difuzarii unei piese, fie ea o capodopera.

Versurile in engleza ar fi un motiv, desi ma depaseste criteriul acesta, in anul de gratie 2016.

Imi dau seama ca piesa asta iese din tipar si ca poate Romania nu e pregatita inca pentru asa ceva, dar cumva mi-e greu sa cred ca este atat de diferita de altele care se aud pe toate posturile comerciale.

Fiind subiectiva, ma opresc aici.

 

 

M.C: Am vazut ca ai inceput sa starnesti diverse controverse in mediul online, foarte multi te sustin, dar sunt si altii care “iti dau in cap”. Cum le faci fata haterilor? Te afecteaza foarte tare cuvintele lor, te amuza sau incerci sa-i ignori?

C.B: La inceput, ma afectau foarte mult rautatile gratuite. Nu sunt atat de vanitoasa sau atat de egocentrica incat sa astept ca toata lumea sa se ploconeasca in fata mea si sa ma laude necontenit. Dar nu inteleg aceasta furie, cand dai in cineva doar pentru ca nu-ti place figura lui sau doar pentru ca ai ocazia de a rani, cand nu ai argumente, cand nu poti ramane in limitele decentei.

Accept orice parere, atat timp cat este expusa cu respect (nu, nu trebuie sa ti-l castig; ar trebui sa-l ai din educatia primilor ani). Daca ai ceva de comentat la adresa mea, fa-o cu consideratie, ca si cum ti-ai scrie tie o critica. Te-ai injura? Te-ai jigni? Nu cred. Eu la asta ma gandesc mereu, cand am de spus ceva, cuiva. Ma gandesc cum mi-as da mie sugestii. Si sigur nu mi le-as da printre dinti (haha, una din marile nemultumiri ale celor care nu vad decat carcasa).

In prezent, nu pot decat sa ma amuz de incrancenarea unora, de risipa lor de energie, de consumul lor emotional inutil. Am inteles ca acestea vin din suferinta proprie a fiecaruia. Toti avem dulapuri pline de frustrari, frici si esecuri, pe care le proiectam asupra altora, disperati sa ne distragem atentia de la ce ne doare, in fapt.

 cristina 2

M.C.:  Crezi ca publicul, si ma refer la marea masa, poate fi educat? E de datoria radiourilor sa faca asta, sau de datoria oamenilor sa se autoeduce si sa ceara altceva decat ceea ce li se livreaza in zona mainstream radio/tv?

C.B.: Publicul trebuie educat. La fel ca in cazul unui copil mic, care nu poate avea notiunea de nociv, ci doar de placere de moment. E buna inghetata? Mananca zece, pe loc, daca e lasat. Dar adultul va controla copilul si cu pretul supararii lui, nu-i va permite sa manance alimente care fac ravagii in organism.

La fel si cu publicul, care consuma chestii facile, care nu-i solicita (prea mult) neuronii. Sigur ca marea masa va prefera asta. Iar consumerismul incurajeaza acest lucru, deci avem cercul vicios.

Radiourile comerciale sunt institutii private si au dreptul de a difuza fix ce le place si ce considera potrivit.

Si restaurantele de fast food sunt institutii private si vand produse facil de consumat, bune la gust, dar nesanatoase. Daca oamenii cumpara, chiar stiind cat de nocive sunt, asta denota lipsa de educatie.

Educarea ar trebui sa se faca pe toate fronturile. Sanatate, alimentatie, spiritual si mental.

Un om needucat in acest fel nu prea are cum sa ceara el calitate. Nici nu ar recunoaste-o, dac-ar vedea-o.

Da-i unui analfabet sa citeasca Dostoievski. Va folosi cartea in privat, ca sa zic asa… Si va spune ca e un material de proasta calitate, ca hartia igienica e cu mult superioara. Perceptia lui asta va fi, desi i s-a dat o opera de arta in mana.

La fel si cu muzica. Ce sa ceara marea masa, daca nu are instrumentele necesare pentru a discerne?

 

M.C.: De-a lugul timpului, a existat o piesa romaneasca, despre care atunci cand ai auzit-o la radio, ti-ai spus “Maaamaa, cat de mult mi-ar fi placut ca piesa asta sa fie a mea!”

C.B: Da, au existat chiar mai multe:

Vita de vie-Visare

Sarmalele reci-Telefonul nu mai suna

Vunk& Monica Anghel-Ploaie fara nori (nu am auzit-o la radio, din pacate).

Sau, hai fie, una de pe radio: Pleaca.

Delia- Da, mama

Central BPM- Pleaca

Vama Veche- Nu am chef azi (sau una care nu a fost pe radio, Cartita)

Directia 5- Dac-ai sti

Laura Stoica- Cui ii pasa

Mai sunt, desigur, dar acestea mi-au rasarit in minte, la repezeala.

M.C.: Stiu ca e greu, dar daca in momentul asta cineva ti-ar spune ca iti poti pastra o singura amintire din viata ta, care ar fi aia?

C.B.: As pastra o amintire cu familia mea. Oricare din momentele noastre afectuoase, in patru.

Legat de muzica, nu as pastra vreo amintire, nu e nevoie. Muzica e ceea ce sunt. Uneori am impresia ca sunt alcatuita din note, tonalitati, masuri…

M.C.: Ce iti face sufletul sa rada ?

C.B.: Dragostea imi face sufletul sa rada. Cand o simt, cand o vad, cand o aud.


 

Te-ar putea interesa si...


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. 1music.ro Vezi politica de confidenţialitate
alertcookie1m, rmac, prv_level
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Trafic traffic.ro Vezi politica de confidenţialitate
trafic_h, trafic_ranking, trafic_v, TRAFIC
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale